joi, 20 februarie 2014

postul lui Gluga

Gluga este prietenul meu care iubeste actorii; nu chiar pe toti; nu, nu pe toti.
are uneori niste observatii pe care le ador; pentru ca nu il intereseaza "distribuirea" lor, i-am cerut voie sa le impartasesc sub o forma sau alta.


" actorul este un animal care lucreaza in echipa.
in cea mai mare parte a timpului.
cea mai mare parte a actorilor.
asa cum lupii se organizeaza in haite, voi va organizati in trupe, da? asa a fost de cand lumea.
oamenii dinafara asta vad.
si totusi, cand vine vorba despre asta, actorul roman vorbeste de "gasti"; orice echipa sau  trupa din care nu face el parte se numeste "gasca".
nu inteleg de ce.
noi ceilalti, nu vedem asta.
si totusi, voi intre voi, asa va definiti.
nu e bine. "


cum sa nu il iubesti?


luni, 17 februarie 2014

post pentru/despre prieteni

intotdeauna, am avut prieteni minunati.
de diverse feluri, de diverse intensitati, dar cei mai...misto!!!
in perioada in care X mi-a fost prieten, a fost unul dintre cei mai misto prieteni, pe care ii poate avea cineva!
nu am sa fac pe modesta, sa pretind ca nu ma gandesc ca poate asta mi se datoreaza si mie.
si totusi...
am avut prieteni care m-au pacalit...de mai multe ori; cei mai multi dintre ei nu imi mai sunt prieteni.
am prieteni care m-au pacalit...de mai multe ori; unii imi sunt inca prieteni; pentru ca pur si simplu...asta e!
am prieteni care ma suna cand au nevoie; am prieteni pe care ii sun cand am nevoie.
am prieteni pe care nu ii sun des, dar care ar veni daca as avea nevoie.
am prieteni care nu ma suna des, dar pentru care as fi acolo daca ar avea nevoie.
am prieteni pe care ii barfesc cu alti prieteni, pentru care am fi acolo in orice clipa daca ar avea nevoie.
am prieteni care ma barfesc cu alti prieteni, dar care ar fi acolo daca as avea nevoie.
am prieteni care nu sunt acolo, dar care imi sunt prieteni.
am prieteni pentru care nu sunt acolo, dar carora le sunt prietena.
am tot felul de prieteni.
cei mai misto prieteni.
stiu ca pare un joc de cuvinte.
dar nu e.
am prieteni.
de tot felul, cei mai misto prieteni.
ii am.



vineri, 7 februarie 2014

despre relaxare virtuala

ne place sau nu, o parte din viata ne-o traim "on line ".
avem relatii/ prieteni care sunt doar virtuali, o bucata din viata pe care o pastram/impartasim doar virtual.
bineinteles ca avem reactii virtuale.
acum ceva vreme, pe facebook, am intrat intr-un soi de contradictie destul de accentuata cu un coleg actor; adica, la post-ul unui prieten comun, tu postezi un "comment", el unul...etc.
conflict virtual.
bineinteles ca in cele din urma ne-am intalnit in realitate si desigur, la un moment dat am ajuns sa lucram impreuna.
bineinteles, nimic, dar nimic din tensiunea "on line"- iana, nu s-a regasit in relatiile de la lucru; am descoperit un actor foarte talentat, un coleg foarte bun si in general, o prezenta foarte placuta.
care nu avea multe din persoana virtuala; poate doar simtul umorului...desigur, mult mai savuros in realitate.
e un exemplu foarte bun...pe care il dau de cate ori mi se confeseaza cineva de incordarile care apar on line intre oameni; pentru ca apar.
avem pareri diferite, gusturi diferite pe care le impartasim cu mult mai multi oameni si suntem mult mai tentati sa ne judecam unii pe altii dupa "post- uri" sau "comment" -uri etc.
"nu mi-a dat niciodata like"; "nici gand sa-i dau like"; "nu citesc eu prostiile ei/lui de post- uri"; "ai vazut ce a scris/ postat x?"; si multe altele, fraze care au devenit parte din discutiile noastre zilnice.
judecam, barfim, simpatizam in functie de ceea ce vedem "online".
doar ca noi suntem mult mai mult de-atat. mult, mult mai mult.    
sa ne permitem unii altora sa ne revoltam, incantam, laudam virtual, atat cat simte fiecare; sa ne permitem sa ne ironizam, contrazicem etc, dar cand ne intalnim fata in fata, sa ne dam buna ziua noi cei care ne vedem fata in fata.

am prieteni cunoscuti pe facebook, pe care i-am intalnit apoi in viata; nu o data mi s-a intamplat sa vorbim ca si cum ne-am fi cunoscut de ani de zile si sa descoperim ca intelegerea virtuala e la fel de fireasca si in realitate; fiecaruia ni  s-a intamplat sa ne abordeze cineva foarte familiar doar pentru ca "suntem prieteni pe facebook"; sunt o gramada de situatii de viata care pot reiesi din interactionarile "on line".
simpatiile pe care le simtim in virtual se transfera si in viata; si asta e bine.
ce nu mi se pare bine e cand ajungem sa dusmanim(poate e mult spus) in viata reala, persoane care nu ne-au dat like -uri la pozele cu copii sau la panseuri etc.
e ca in viata, cand ajungi sa urasti/detesti o persoana doar pentru ca are alta parere/gust decat tine; e o lipsa de toleranta puerila si periculoasa.

si mai e ceva...textul pe care il scriu, nu suna in capul meu la fel cum suna in capul celui care il citeste.