Am iesit azi dupa 10 zile din casa.
Am fost la magazinele mici de la colt: am luat paine calda, varza, capsuni, praz, rosii si ceapa verde; lapte, branza, batog de crap si dulceata de cirese amare. Mica florarie s-a inchis.
Am fost constienta tot timpul de faptul ca asta e posibil sa nu mai fie la fel de usor peste o luna.
M-am salutat cordial cu vanzatorii de la brutarie, cu doamna de la real foods- ne-am zambit de sub masti si ne-am urat “sa ne vedem cu bine!”. Senzatia ca “e ceva”- e mai concreta cand stai fata in fata cu cineva cunoscut dar amandoi aveti masti si manusi. Mergand spre casa, m-am gandit apoi la toti oamenii care nu-si permit “rasfatul” meu de azi nici in vremuri bune, la cei care nici nu stiu daca si ce mananca zilele astea si mi-am aruncat vinovatia peste oamenii de pe trotuare sau pe multele masini de pe strada. Nu stim mereu ce sa facem cu trairile si sentimentele de zilele astea -mai ales ca nu e nici o scena deschisa sa le urli acolo. As vrea, as vrea din tot sufletul sa pot sa fac mai mult, dar nu pot decat sa stau in casa.
Mainile ingheata mai repede in manusi de cauciuc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu