exista o preocupare foarte evidenta in ultimii ani, pentru socializare.
priceperea de a socializa este aproape o calitate de trecut in cv.
trebuie sa socializezi, sa cunosti oameni, sa stii sa te prezinti....
pentru foarte multe meserii, e esential.
cred ca exercitiul ajuta; inveti sa faci asta...sa socializezi, daca e necesar pentru tine in meseria ta...
desigur, exista unii "mai inzestrati". oameni foarte buni; care vorbesc cu cine trebuie in cel mai bun moment si spun exact ce trebuie; ce pentru altii e inspiratie sau noroc, pentru ei e simpla indemanare.
unii sunt atat de preocupati de a ajunge sa vorbeasca persoanelor "care conteaza", ca nu pot raspunde la un simplu salut din pricina incordarii.
nu le poti prinde privirea, ochii lor sunt "la vanat"; mintea lor nu face decat sa prelucreze modalitati de abordare a lui x sau y.
ei fac tot ce pot sa ajunga in jurul celui care ii poate ajuta, daca e necesara o gluma care sa te puna pe tine in lumina nefavorabila, dar il face pe x sa zambeasca, nici o problema...si asa mai departe.
si sunt oamenii care sunt timizi, speriati...stau in colturi, sau cu maxilarele inclestate langa singura persoana din incapere pe care o stiu...
ambele categorii sunt inhibitorii; intr-un fel sau altul, m-am suprins in ambele...:)
acum cred ca stiu...ce trebuie exersat.
si o scriu aici pentru mine si pentru colegii mei cu care am mai dezbatut subiectul :).
mergi intr-un loc unde e ceva care te intereseaza. pe bune. zambeste. cand ai in fata un om, concentreaza-te asupra lui, da-i atentie. incearca sa nu tresari prea puternic daca a intrat in incapere regizorul vietii tale sau producatorul x.( ar fi fost savuros daca dadeam si nume :). daca nu ai ceva pe bune de spus importantei persoane x sau y, astepta mai bine pana ai...
nu cred ca exista nici o regula si nici o reteta; cred ca exista intalniri importante fie intamplatoare, fie cautate.
si stiu ca o sa ma mai gandesc la asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu